31 decembrie 2015

Rămîneţi în dragostea mea...


"...rămâneţi în dragostea mea, care e DRAGOSTEA lui Hristos" !  (Părintele Arsenie Boca)

† Ieromonah Arsenie Boca (1910 - 1989)
Lucrarea originală aparţine artistului plastic timişorean Linda-Saskia Menczel



Manastirea Prislop
Despre părintele Arsenie Boca, cel pe care-l păstrăm acum în inimile noastre ca fiind "Arhanghelul de la Prislop", sau "Sfîntul Ardealului", nu poate vorbi un păcătos ca mine !  Una, că nu cuprinde limba Eminescului atîta frumuseţe în slovă pe cît i s-ar cuveni acestui DUHOVNIC AL NEAMULUI, doi, că, în nevredicia mea, n-am decît a-mi pleca capul şi a-mi plînge făptuirile cu care nu pot decît a mă ruşina în faţa unui asemenea chip...  Dar ceva tot mi-am propus să fac: mi-am propus să-mi spăl din mulţimea păcatelor adunînd aici, pe această pagină web, mărturisiri şi gînduri fie ale celor care au avut bucuria să-l cunoască încă pe cînd era printre noi, fie ale celor mulţi, nemăsurat de mulţi, care-l cunosc acum, prin ajutorul pe care nu conteneşte să-l dea tuturor celor care varsă o lacrimă şi-l cheamă să ne tămăduiască de neputinţele noastre...  Pentru a lectura cîteva repere semnificative legate de cel care acum veghează asupra noastră dintre cetele de heruvimi, vă invităm să faceţi click  AICI. SLAVĂ LUI DUMNEZEU pentru bucuria de a ne fi sfinţit neamul românesc prin acest trimis al Domnului, iar către SFÎNTUL ARDEALULUI o rugăciune de mulţumire şi rugămintea de a nu ne lăsa să rătăcim în vîltorile acestei lumi...   

Cu adîncă smerenie, 
Vasile Danci Moroşanu

29 decembrie 2015

Părintele Arsenie Boca - Dramatizare radiofonică



Pentru a urmări play listul cu cele 7 înregistrări radiofonice despre viața și faptele părintelui de vrednică pomenire Arsenie Boca, faceți click (stînga) pe poză.



13 iunie 2015

Profanare, sau "misiune"?!


Credincioșii nu mai au răbdare, Sfantul Ardealului trebuie canonizat!



Măicuţele de la mănăstirea Prislop/Hunedoara au trait o întîmplare unică pînă în prezent în istoria mai nouă a sfîntului lăcaș, respectiv în perioada de după ’89, de cînd odihnește aici fostul duhovnic al obștei de aici, părintele Arsenie Boca, recunoscut printre credincioșii din toată țara drept „Sfîntul Ardealului”. Astfel, în noaptea de 12/13 Iunie 2015, măicuțele au descoperit că cineva a săpat în locul unde odihnește cel mai mare duhovnic care a viețuit în spațiul românesc, ulterior fiind descoperit și făptașul, un bărbat în vîrstă de 45 de ani, atrăgînd astfel atenția PF Daniel că Sfîntul Ardealului așteaptă să fie canonizat. În ultimii ani mănăstirea Prislop a devenit un fel de „Ierusalim” al ortodoxiei  din spațiul mioritic, majoritatea românilor așteptînd cu nerăbdare decizia BOR de a-l canoniza pe vrednicul de pomenire, părintele Arsenie Boca...


 


<3 Sfîntul Ardealului "grăbit" spre canonizare... Credincioșii nu mai au răbdare!!! :) www.sfantularsenieboca.blogspot.ro ** Oarece detalii se pot consulta aici: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Social/Un+barbat+a+sapat+o+groapa+peste+mormantul+parintelui+Arsenie+Bo
Posted by Romania Ortodoxa - Mari duhovnici ai neamului on 13 Iunie 2015

24 octombrie 2014

Răspuns la o profeție a părintelui Arsenie Boca...

Scurtă referință...

Despre marele cărturar contemporan Constantin Dumitru Dulcan este greu de vorbit, aici/astfel, în cîteva cuvinte, însă ceea ce mie mi se pare absolut minunat și revoluționar în acest deșert al dezmățurilor de tot felul este faptul că domnia sa trudește intens și cu temeinică pricepere pentru ca noi, cei mai puțin ignoranți, să putem pătrunde tainele cunoașterii superioare, fără a despărți credința de știință! O mică secvență doveditoare în acest sens este și postarea de față. Doamne-ajută, cu o plecăciune smerită înaintea Creatorului Suprem pentru bucuria de a mă fi aflat preț de o respirație minunată în proximitatea acestui român de excepție...  

29 septembrie 2014

† 104 ani de cînd bunul Dumnezeu ni L-a dăruit nouă pe "Sfîntul Ardealului"...

Cu cît se scurg zilele și se înmulțesc în dreptul cifrei care marchează fie numărul anilor împliniți de la nașterea iubitului nostru părinte Arsenie Boca, fie cei adunați de la nașterea sa în Cer, amploarea faptelor consemnate în jurul acestui nume de referință al ortodoxiei din spațiul românesc crește, cu fiecare întîmplare, cu fiecare mărturisire, cu fiecare minune, știută și neștiută, pentru că, da, se-ntîmplă minuni! Părintele nostru iubit se ține de vorba pe care ne-a lăsat-o cu oarece vreme înainte de a se muta la Cer și mijlocește pentru noi către Marile Puteri Divine, pentru toți cei care îl roagă să-i ajute, cu smerenie și cu multă/bună credință... 

Din păcate, însă, din acest tablou nu lipsesc amatorii de SF-uri și clevetitorii care dintr-o necurmată nepricepere și/sau gelozie față de faptele și minunile săvîrșite fie-n viață, fie de cînd duhovnicul de la Prislop este alături de noi, neîncetat, în duh, aceștia, spuneam, sunt nelipsiți din anturajul cotidian al "fenomenului Arsenie Boca", practic nefiind altceva decît niște catalizatori ai credinței celor care aleargă cu încredere să ceară ajutorul acestui ocrotitor al românilor. Postarea de față, spre bucuria nevrednicului care (vă) scrie aceste rînduri, se încadrează în categoria dezbaterilor lămuritoare, chiar luminătoare aș spune în acest context, în care parcă prea mulți și prea de unde nu te mai aștepți vin să hulească numele părintelui Arsenie Boca arătînd chiar amenințător cu degetul spre cei care-l caută la mănăstirea Prislop, sau așa, în taină, prin rugăciunile lor. 
Așadar, acest dialog care este de fapt o întreagă emisiune transmisă pe canalul național B1 TV vine cu opinii clare, clarificatoare și ziditoare, întîlnirea avînd loc în ajunul datei de 29 septembrie 2014, în preajma împlinirii a 104 ani de la nașterea acestui stîlp al ortodoxiei din spațiul spiritual românesc...   

6 iunie 2014

Mulţămim pentru zăbovire...

Mai poftiţi pe la noi...  

Nu mi-am propus să număr trecătorii virtuali care poposesc pe pagina web dedicată de către nevrednicul care scrie aceste rînduri iubitului nostru părinte Arsenie Boca, nu, niciodată nu am stat să număr sau să zac sub ispita LIKE-urilor, aici, sau pe oriunde am îndrăznit cu cîte o lucrare întru slava lui Dumnezeu.  Cu toate acestea, însă, aş minţi dacă nu aş mărturisi (cu aceeaşi sinceritate) faptul că mă bucur nespus de mult să constat că lucrarea mea nu este zadarnică şi că aceasta îi adună, aşa, pas cu pas, pe cei rîvnitori întru zidirea cea de fiinţă pentru că, da, scopul meu declarat, ori de cîte ori am pus temelie unei astfel de lucrări, a fost şi va rămîne acela de a ne aduna în numele Domnului, pentru a ne împărtăşi (şi pe această cale) temeiurile învăţăturii ce luminează minunata noastră ORTODOXIE şi pe credincioşii care se-nchină în sfintele lăcaşuri ortodoxe.  De ce am simţit nevoia ACUM să împărtăşesc aceste gînduri cu frăţiile voastre, pentru că, iată, după exact o lună de zile de cînd am înregistrat cu mare bucurie pragul de 10.000 de vizitatori, atenţie, doar din România, într-un interval relativ scurt de timp, după cum spuneam, iată că acestei cifre s-au mai adăugat încă 1.000 de suflete care au ajuns să poposească pe pagina dedicată iubitului nostru părinte...  Pentru mine, acest lucru nu face decît să mă-ntărească, nu face decît să mă gîndesc să fiu mai vrednic în lucrarea mea pentru ca toţi cei care doresc să afle repere temeinice despre cel pe care cu drag îl purtăm în inimile noastre ca fiind SFÎNTUL ARDEALULUI, pentru toţi aceşti căutători şi pentru cei care le vor lua urma să le fiu de folos cu cît mă pricep eu, dar, atenţie mare la sublinierea mea: fără  nici cel mai mic rabat de la RIGOARE, de la ECHILIBRUL cu care trebuie prezentat acest mare duhovnic al neamului românesc în legătură cu care, nu ştiu de ce, s-a stîrnit aşa o “modă” ce presupune a spune de toate pentru toţi, uneori trecînd cu nonşalanţă de nişte limite care fac diferenţa între lucrul făcut cu măsură, întru folos duhovnicesc şi o folcloristică din păcate ajunsă bun de larg consum!
Acum, revenind la pricina acestei bucurii, anume aceea a înregistrării cifrei de 11.000 de vizitatori din interiorul hotarelor României care au poposit pe blogul nostru, ca şi data trecută, cînd am socotit 10.000 de vizitatori, nu am decît a vă mulţumi tuturor celor care aţi avut încredere în această lucrare, cu promisiunea vredniciei şi pe viitor, ba, aş spune, chiar la alte cote de exigenţă şi chiar într-un ritm mai alert al prezentării informaţiilor folositoare domniilor voastre despre părintele Arsenie Boca, cel care a îngăduit şi a sporit în timp lucrarea nevrednicului truditor, cu ajutorul său făgăduit prin vorbele lăsate nouă moştenire înainte să se nască în Ceruri, prin care duhovnicul de la Prislop ne asigură spunînd:
“Eu ma duc, dar de acolo de unde voi fi, am sa va ajut mai mult ca si pana acum”…
  Doamne-ajută, cu pace şi bune pricini de astfel de (re)întîlniri, iar dacă socotiţi de folos duhovnicesc truda celui care scrie aceste rînduri, căutaţi să aduceţi şi pe alţii la această webadresă pentru a se îmbogăţi de lumina învăţăturii şi a faptelor de viaţă ce poartă numele Ieromonah Arsenie Boca, care, deşi nu a fost canonizat încă, este evident că în prezent este cel mai iubit duhovnic al românilor de pretutindeni...  

20 aprilie 2014

MOARTEA CARE DOBÎNDEŞTE ÎNVIEREA...

Iubitul nostru părinte †Arsenie Boca spunea că "Prin Sfînta Cruce, prin suferinţa unei RĂSTIGNIRI în viaţă, se intră în Împărăţia lui Dumnezeu... Şi se intră cu atît mai sigur, cu cît răbdăm o răstignire nedreaptă!"...  Mai multe despre Cruce şi Înviere, bucuraţi-vă citind cuvîntul iubitului nostru părinte intitulat "Moartea care dobîndeşte Învierea", cuvînt rostit la Mănăstirea Prislop în ziua de 25 Aprilie 1949...


HRISTOS A ÎNVIAT, BUCURIA MEA...  


Această frescă, care reprezintă "Învierea Domnului", unica din cîte cunosc pictată în 3D, poate fi admirată în biserica "Sfîntul Ierarh Nicolae" din satul Drăgănescu/Giurgiu, pentru cei care nu ştiu (încă) fiind creaţia de excepţie a iubitului nostru părinte Arsenie Boca, duhovnicul care odihneşte întru Domnul la mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului/Hunedoara



25 decembrie 2013

Colind la Prislop...
















Colind la Prislop...
(poem de Vasile Danci Moroşanu)

În seara asta nu se cîntă

În seara asta, colindăm...
Căci am lipsit, de vreme multă,
Cu fapte bune să-ţi urăm...

Aşa cum tu, mereu, părinte, 

Ne-ai îndemnat, de-atîtea ori,
Să facem stele din cuvinte,
Şi gînduri bune, din ninsori.

Iar din amieze, blînde raze

Să mîngîie pe-al tău mormînt,
Dintr-ale sufletului oaze
Lucrarea bună-n Duhul Sfînt...

Acum, că iar veni Crăciunul,

Ne-am primenit şi îndrăznim
Smeriţi copii, unul şi unul,
La tine, iar, cu toţi venim,

S-aducem pace şi prinos

Din tot ce-am adunat, părinte,
Urmînd îndemnul lui Hristos
Cu care mergem, înainte!

Iar de va fi să ne primeşti

Veni-vom iarăşi, în Ajun,
Şi la alt an, iar de voieşti,
Să ne fii nouă Sfînt Crăciun...

23 decembrie 2013

Mărturisiri în prag de centenar cu Dna. Aspazia Oţel Petrescu

Odată cu postarea de faţă vă invităm să urmăriţi un interviu televizat cu mărturisiri ale Dnei. Aspazia Oţel Petrescu, la aniversarea celor 90 de ani de viaţă, un dialog în care cea care a avut bucuria să-l cunoască pe iubitul nostru părinte †Arsenie Boca vorbeşte despre această minunată întîlnire (după min. 13:15) şi despre cît de mult a cîntărit în contextul întîmplărilor ulterioare acestei întîlniri faptul că a primit binecuvîntare de la SFÎNTUL ARDEALULUI într-un moment de cumpănă din viaţa tinerei studente, pe atunci, Aspazia Oţel, care, prin mila lui Dumnezeu, la cei 90 de ani împliniţi în data de 9 decembrie 2013, se numără în prezent printre puţinii supravieţuitori ai temniţelor comuniste...

9 decembrie 2013

File de istorie post-comunistă...

Doamna Aspazia Oțel Petrescu, la cumpăna anilor...

Astăzi, 9 Decembrie 2013, în istoria post-comunistă a României noastre eterne și din ce în ce mai puțin fascinantă s-a mai întors o filă... Undeva, într-un tîrg de provincie, în urbea mușatină a Romanului, județul Neamț, într-o discreție și o smerenie copleșitoare, Doamna Aspazia Oțel Petrescu a sărbătorit împlinirea unei vîrste minunate, de Dumnezeu binecuvîntată, eveniment de care generațiile viitoare vor ține de bună seamă cont, asta în contextul în care doamna Aspazia este, se știe bine, unul dintre puținii supraviețuitori ai temnițelor comuniste, între foarte puținii aflați în viață dintre cei care l-au cunoscut pe părintele Arsenie Bocao comoară de om pe care suferința l-a făcut să urce treptele înduhovnicirii, care, de la înălțimea celor 90 de ani împliți astăzi,  adună  amintiri numai bune de dat pildă mai ales tinerilor, dar și nouă, tuturor, pentru ca, întăriți de exemplul acestui vrednic supraviețuitor, să putem răzbi prin istoria care tinde a se repeta, demni, neîncovoiați și, mai ales, cu credința în Dumnezeu, drept călăuză… 

 



...nici tinerii nu au uitat de această minunată zi!